Sisteme de cunoștințe și inovare în agricultură (AKIS)

Apărut în 2008, AKIS este un concept folosit pentru descrierea unui sistem de inovație, care se axează pe organizațiile implicate, legăturile și interacțiunile dintre acestea, infrastructura instituțiilor, cu rezultatele și mecanismele bugetare. Scopul acestuia este acela de a crea conexiune între partea științifică și cea practică, amplificând astfel schimbul de cunoștințe, spre beneficiul fermierilor și altor specialiști din agricultură.

Începând cu anul 2012, a fost lansat EIP-AGRI, program European de Parteneriat în Inovaţie (European Innovation Partnership on Agricultural Productivity and Sustainability), care se axează în special pe productivitate şi sustenabilitate. Prin acesta, s-au agreat condiţiile de funcţionare a grupurilor operaţionale, sprijinind evoluţia AKIS. Astfel, EIP-AGRI promovează colaborarea dintre fermieri, antreprenori, consumatori, cercetători, consultanți și beneficiari diverși din industrie ai rezultatelor cercetării (precum și alte categorii de specialiști), pentru utilizarea cu succes a diferitelor platforme de cunoștințe (științifice, practice, organizaționale etc.) cu scopul de a lua decizii și de a crea împreună diferite soluții cu rol practic, pentru rezolvarea problemelor reale. 
Acest model are ca scop identificarea nevoilor utilizatorilor și crearea de proiecte a căror desfășurare să se realizeze sub tutela specialiștilor implicați. Modelul se axează mai ales pe dezvoltarea metodelor de comunicare și diseminare a soluțiilor și oportunităților create, la diferite niveluri. 
EIP-AGRI beneficiază de un set complet de măsuri și instrumente bazate pe două programe Europene ce conlucrează: Horizon 2020 și pilonul de dezvoltare rurală al PAC (Politicii Agricole Comune). 
Grupurile Operaționale (proiecte locale inte­ractive de inovație, create prin măsura 16.1 din Pro­gramul de Dezvoltare Rurală) stau la baza EIP-AGRI. Actualmente, peste 1000 de astfel de grupuri activează în cadrul programelor de dezvoltare rurală ale PAC, iar la nivel european, proiectele de cercetare și inovație, sprijinite financiar de Horizon 2020, se ocupă de aceleași activități privind dezvoltarea rurală și agricultura. 
Un punct foarte important pentru ambele tipuri de proiecte este reprezentat de MAA (Multi-Actor Approach), un model interactiv de inovație, implementat prin Horizon 2020. În cadrul acestuia, părțile componente sau actorii principali lucrează împreună începând cu conceperea sa și până la obținerea de rezultate și pregătirea unor soluții specifice, pentru diseminare și aplicare. 

Perioada 2021-2027
În perioada de după 2020, AKIS va primi atenție specială din partea Comisiei Europene. În propunerea acesteia pentru Horizon Europe Specific Programme, se va pune accentul pe diferitele provocări din domeniul „Resurse Naturale și Alimente”, prin modernizarea sectorului agricol, promovând astfel acumularea de cunoștințe, inovația, digitalizarea în fiecare stat membru în parte. Acest lucru este posibil prin planurile strategice ale PAC. 

Strategia AKIS pentru această perioadă cuprinde următoarele acțiuni principale:

• îmbunătățirea fluxului de cunoștințe, precum și crearea și menținerea de legături între cercetare și practică;
• îmbunătățirea tuturor serviciilor de consultanță din cadrul companiilor, interconectate în cadrul AKIS;
• creșterea potențială a inovației interactive, atât între domeniile de activitate, cât și între diferitele state membre;
• sprijinirea tranziției digitale în agricultură. 

Punerea în practică a unor instrumente EIP-AGRI, ce implică atât Horizon 2020 cât și noua PAC, permite construirea unei baze de cunoștințe vaste, cu capacitatea de a furniza informații utile pentru rezolvarea oricăror probleme din domeniul agriculturii și domeniile conexe acesteia. Astfel, foarte util în acest context este ca fluxul de informații din cadrul AKIS să fie direcționat concret către părțile implicate. 
În cadrul schemei AKIS (abordare integrată), în centru este plasat fermierul. În jurul acestuia și în conexiune directă cu acesta, precum și unii cu alții, se află: cercetătorii, domeniul educațional, diferitele organizații de profil, specialiștii consultanți, companiile de profil și mediul publicitar. Această schemă sprijină modernizarea, inovația și un flux optim de cunoștințe. 
Printr-o abordare ce implică mai mulți participanți (MAA – Multi-Actor Approach), dezvoltată în cadrul Horizon 2020 și AKIS, se vor disemina rezultatele proiectelor, concomitent implicând alți membri ai acestor grupuri, pentru exprimarea de opinii și schimb de informații. 

Următoarele aspecte sunt considerate esențiale:

1. În vederea utilizării optime a rezultatelor proiectelor implicate, părțile consultate în MAA vor fi grupurile de fermieri și alți producători din agricultură și zootehnie, consultanții, companiile. 
2. Implicarea tuturor părților se va realiza pe parcursul desfășurării proiectului, nu doar în anumite etape, astfel: participarea la planificare, la punerea în practică, la diseminarea informațiilor și faza demonstrativă. Se consideră astfel că inovația provine nu numai din domeniul științific, ci și din practică, sau din partea intermediarilor, precum fermierii, consultanții, companiile, organizațiile non-guvernamentale și alte părți posibil implicate. Utilizatorii finali vor colabora nu ca obiect de studiu, ci pentru a contribui prin abilitățile antreprenoriale, dezvoltând soluții și creând rezultate prin cooperare.

Pentru o punerea în practică în modul cel mai simplu și totodată fezabil, Horizon 2020 a utilizat rețelele tematice (TN - Tematic Networks), cu scopul de a accelera schimbul de cunoștințe în cadrul Uniunii Europene. 
Scopul final este acela de a strânge informații și de a le oferi sub formă de date gata de utilizat, sau ca seturi de bune practici, în funcție de situație și tematică. Aceste proiecte se desfășoară în colaborare cu Grupurile Operaționale EIP locale. Proiectele TN se axează pe subiecte ce necesită atenție specială și urgentă, conform experienței practice a fermierilor. Sunt prezentate deseori ca seturi de bune practici de producție și sub formă de studii de caz, dar și sub formă de situații ipotetice sau idei noi, care vor fi apreciate prin prisma aspectelor cost/beneficiu. Limbajul utilizat va fi unul ce permite fermierilor să înțeleagă precis conceptele, pentru ca mai apoi aspectele esențiale să poată fi puse în aplicare fără dificultăți. Canalele de diseminare a acestor informații pot fi orale (prezentări, cursuri, seminarii) sau în scris (diferite surse de informații consultate frecvent de către fermieri). 
În cadrul AKIS, pe lângă TN, pot fi implementate planuri strategice PAC. Prin acestea se vor crea materiale (documente) cu informații coerente privind acțiunile precise ce trebuie luate de către fermieri, cercetători, consultanți, instituții educaționale. De asemenea, informațiile existente în cadrul rețelei EIP sau a rețelelor PAC pentru inovație, vor fi diseminate prin intermediul MAA și grupurilor organizaționale. Rețelele PAC de la nivelul fiecărui stat membru vor fi responsabile inclusiv de traducerea informațiilor relevante din cadrul proiectelor naționale sau regionale (U.E.). Totodată, prin intermediul planurilor strategice PAC se stabilesc centre de cunoștințe și baze de date digitale, ce vor funcționa ca sisteme de schimb de informații. Acestea nu se vor rezuma numai la existența lor, ci vor disemina informații și prin intermediul evenimentelor prin care specialiștii și alte părți implicate pot colabora. În plus, la nivel practic, pot fi organizate evenimente în cadrul cărora vor fi realizate demonstrații sau vor putea fi puse bazele unor instituții de cercetare cu ferme experimentale. 
Prin intermediul planurilor strategice PAC se are în vedere creșterea impactului informațiilor rezultate din proiectele de cercetare și distribuirea acestora nu numai prin intermediul unor evenimente de prezentare (conferințe, simpozioane), dar și prin întâlniri între cercetători și consultanți, pentru discutarea unor practici de producție adecvate, luând în calcul aspectele practice ale rezultatelor cercetării, mai ales acelea de impact. 
În privința consultanților, în cadrul AKIS, se consideră că fluxul de informații pornește de la aceștia și se oprește la utilizatorul final. Desigur, AKIS promovează servicii de consultanță interactivă, pentru îmbunătățirea procesului decizional. De asemenea, un alt aspect important prin care AKIS dorește să îmbunătățească procesul de consultanță este acela de strânsă colaborare a consultanților cu cercetătorii, primii fiind puși constant în legătură cu cea de-a doua categorie, pentru ca fluxul de informații să fie unul cât mai sigur și precis. La rândul lor, consultanții vor prelua informațiile oferite de cercetători, îndreptându-se către rețelele de informații naționale. Toate informațiile relevante vor fi prezentate conform sistemului agricol aplicat în statul membru respectiv, luându-se în calcul toate detaliile contextuale. 
Mai mult, AKIS vizează nu numai aspectele deja menționate privind activitatea de consultanță, ci și digitizarea în acest domeniu, prin crearea de platforme online, cu practici de producție, module e-learning sau alte instrumente potrivite acestei activități. 
Totodată, se pune accentul și pe crearea unor programe de training pentru domeniul de consultanță și chiar a unor programe de internship, în cadrul unor instituții de cercetare, în cooperare cu parteneri internaționali. 
În ceea ce privește grupurile organizaționale, se va aplica abordarea ce implică mai mulți participanți (MAA), facilitându-se crearea de astfel de grupuri fără a ține cont de naționalitate, implicând domeniul educațional, specialiștii în formare, consultanții și oferind condiții excelente de coordonare între diferitele organizații din statul membru respectiv. Se consideră astfel că schimbul de informații va oferi posibilitatea fiecăreia dintre părți să învețe ceva nou. 

Diversitatea temelor abordate de grupurile operaționale arată flexibilitatea EIP-AGRI pentru adaptare la contextul local și la priorități. Aceste teme pot fi: 

• Bunăstarea și sănătatea animalelor;
• Tratamentul bolilor și dăunătorilor;
• Sustenabilitatea socio-economică;
• Managementul resurselor. 

Subiectul tematic al grupului organizațional este cel al unui parteneriat, iar măsurile de acțiune prin care se abordează acest subiect sunt reprezentate de obiectivele incluse în cadrul unui proiect. Astfel, un grup organizațional se axează pe rezolvarea problemelor practice, prin testarea soluțiilor propuse în condiții reale, pentru a oferi posibilitatea unei conexiuni între cercetare și fermă. 
Un exemplu în acest caz este platforma LIVESEED (Horizon 2020): www.liveseed.eu/
Acest proiect are ca scop creșterea disponibilității plantelor și semințelor de plante bio în Europa. Cuprinde 49 de parteneri din 18 state membre și Elveția, desfășurându-se începând cu 2017 și urmând a se încheia în 2021. Beneficiază de sprijin financiar în valoare de 7,4 mil. euro în cadrul Horizon 2020 și 1,5 mil. euro din partea Elveției. LIVESEED are următoarele obiective:

• Punerea în practică în mod armonizat a legislației U.E. privind producția agricolă bio (atât cea de plante, cât și cea de semințe) și crearea unei baze de date puternice la nivelul U.E.;
• Oferirea de oportunități diferitelor companii producătoare pentru creșterea ofertelor prezentate fermierilor, procesatorilor, comercianților și consumatorilor;
• Investigarea aspectelor socio-economice cu privire la producție și utilizarea semințelor bio;
• Îmbunătățirea disponibilității și calității semințelor bio, precum și dezvoltarea unor ghiduri de producție, testare și înregistrare.

Acest proiect include participanți cercetători, companii de profil, asociații de fermieri, procesatori și comercianți și, nu în ultimul rând, autorități din domeniu. 
Un alt exemplu este reprezentat de proiectul de colectare a datelor din fermă cu ajutorul smartphone (ERDF), desfășurat de către Ministerul Administrației Publice din Slovenia. 
Titlul proiectului a fost „Aplicații Mobile pentru Economia Agrară”. A fost finanțat de programul ERDF 2007-2013 în Slovenia, fiind sub coordonarea Ministerului Administrației Publice. Prin acest proiect, s-a luat în considerare faptul că înregistrarea activităților zilnice din fermă reprezintă una din condițiile importante pentru a oferi suport informațional al operațiunilor specifice. Abordarea este aceea de colectare a informațiilor referitoare la diferitele operațiuni și corelarea acestora cu informațiile financiare ale fermei, creând astfel baza unui sistem eficient de raportare și administrare. Singura problemă a acestuia a fost colectarea informațiilor, care se realiza manual de către operatori (fermieri, lucrători). Prin utilizarea aplicațiilor mobile, colectarea datelor este mult facilitată, oferind posibilitatea înregistrării datelor necesare privind locația, ora, data la care a avut loc respectivul eveniment. 
Astfel, în cadrul EIP-AGRI, CAP și Horizon 2020 conlucrează pentru realizarea unor proiecte științifice de cercetare și dezvoltare.

În afara acestor participanți, inovația în agricultură este sprijinită, indirect, prin intermediul unei platforme tematice în domeniul agricol și al industriei alimentare, ca parte a eforturilor Comisiei Europene de a sprijini specializarea la țintă. 

Însă, fiecare platformă sau rețea tematică prezintă propriul design, propria formă și structură, în funcție de specializare, fiind necesară o uniformizare, prin crearea unui așa-zis rezervor de cunoștințe. Astfel, este considerată necesară crearea unui website sau a unei platforme generice, care să facă legătura între rețelele tematice, toate acestea fiind construite utilizând un singur format. 
O astfel de platformă a fost inițiată în ianuarie 2019, sub denumirea de EURAKNOS. Este un sistem cu acces liber, care are rolul de a ușura regăsirea informațiilor relevante pentru specialiștii din domeniul industriei alimentare și al agriculturii. Acest sistem permite totodată diseminarea de informații, dar stimulează și schimbul de opinii și interacțiunea dintre părțile implicate, corelând informații primite din cadrul grupurilor organizaționale și a proiectelor Horizon 2020. 
EURAKNOS, împreună cu un alt proiect de rezervor de cunoștințe denumit EUREKA (ce urmează a fi lansat în 2020), va forma o bază de date cu cunoștințe din domeniul agriculturii în cadrul U.E., pentru revizuirea activităților și output-ului primit din cadrul tuturor proiectelor în desfășurare, asigurând libera circulație a informațiilor prin intermediul rețelelor tematice. EUREKA se va axa pe structura deja existentă a EURAKNOS, aducând completări prin diferite instrumente și platforme suplimentare. 

Studiu de caz privind Proiectele Interactive de Inovație din Catalonia
Producția de varietăți de grâu moderne și tradiționale pentru producerea pâinii în mod tradițional
Proiectul a avut ca obiectiv producția artizanală de pâine, cu ingrediente obținute local și asigurând protecția mediului înconjurător (producție integrată). Membrii acestui proiect au fost: 
a) Fermierii;
b) Industria alimentară (procesarea grâului și obținerea făinii);
c) Brutăriile;
d) Centrul de Cercetare al Fundației Mas Badia. 

Rezultatele finale preconizate ar fi:

• Obținerea de făină de înaltă calitate, potrivită pentru producerea pâinii artizanale;
• Obținerea de făină în sistem integrat, cu certificare corespunzătoare;
• Obținerea de produse locale (proximitate);
• Obținerea de pâine artizanală, conform rețetelor locale;
• Crearea unui lanț de producție pentru aceste tipuri de pâine. 

Studiu de caz - Training vocațional în cadrul AKIS în Catalonia
Acest sistem de training vocațional cuprinde 14 școli de meserii în agricultură (administrate de Departamentul de Agricultură), 10 școli cu specializare secundară în agricultură (administrate de Departamentul de Educație) și alte organizații agricole, universități și instituții de profil. 
Toate acestea sunt implicate în educația cu profil vocațional și de lungă durată în sectorul agricol și al industriei alimentare, sub stricta supraveghere a școlilor cu specializare în agricultură (cele 14 școli menționate anterior). 
Scopul final este acela de a investi în pregătirea celor care își doresc să lucreze în domeniu, care vor participa activ în procesul de transfer de cunoștințe și a celor care vor lucra în domeniul consultanței. Training-ul vocațional este organizat în funcție de programul celor înscriși, ocazional existând posibilitatea înscrierii și participării și la seminarii ad-hoc sau cursuri de scurtă durată, cu o anumită specializare. 

Studiu de caz - Rețele tematice având ca țintă sectorul industriei alimentare
Reseau Mixte Technologique (RMT sau Rețea Tehnologică Mixtă) este unul dintre instrumentele tehnice și științifice de pe teritoriul Franței, stabilit și sprijinit de către Ministerul Agriculturii, cu scopul de a oferi producție alimentară sustenabilă. 
Pe teritoriul Franței sunt 10 astfel de RMT, fiecare cuprinzând o rețea de specialiști în educație și cercetare, care își folosesc competențele și resursele pentru a oferi soluții concrete companiilor și autorităților din domeniul public. 
Fiecare dintre RMT desfășoară programe de cercetare pentru a oferi informații de ultimă oră cu privire la orice noutate din domeniul tehnic. Acestea devenind accesibile operatorilor, pot fi utilizate în mod rapid pentru soluționarea oricăror dificultăți apărute în domeniu. 

Puncte cheie ale AKIS:

• Sistemul de cunoștințe și inovație este foarte important pentru fermieri și comunitățile rurale, 
• în vederea înfruntării diferitelor provocări cotidiene. 
• Fermierii, cercetătorii, consultanții, asociațiile și alte părți implicate trebuie să crească eforturile de a dezvolta soluții noi privind sistemul de inovație și al cunoștințelor acumulate. Mai mult, trebuie stabilit un sistem mult mai permisiv pe întreg teritoriul UE pentru a permite pătrunderea rapidă a inovației și o valorificare mai bună a 
• cunoștințelor deja acumulate, în vederea atingerii obiectivelor PAC.
• EIP-AGRI este un sistem de politici unic, cu rolul de a sprijini proiectele interactive de inovație, atât la nivel local, cât și la nivel transnațional. 
• Este necesară construirea unui AKIS puternic, ce va permite inițierea și desfășurarea proiectelor de inovație, înlesnind diseminarea și utilizarea informațiilor într-o arie largă. 
• Strategiile AKIS de succes includ patru tipuri de acțiuni:
• Stabilirea unor legături puternice între partea de cercetare și cea practică;
• Stabilirea unor servicii de consultanță la nivel de fermă și a unor legături între acestea în cadrul AKIS;
• Îmbunătățirea inovației interactive transfrontaliere și între diferitele rețele tematice;
• Sprijinirea tranziției către platformele digitale în domeniul agriculturii.  

EU SCAR AKIS (2019), Preparing for Future AKIS in Europe. Brussels, European Commission. https://ec.europa.eu/info/system/files/food-farming-fisheries/key_policies/documents/report-preparing-for-future-akis-in-europe_en.pdf