Comunicat de presă: Avicultura în pericol!

Comunicat de presă: Avicultura în pericol!

Comunicat de Presă
28.03.2024

AVICULTURA ÎN PERICOL! 

În ultima perioadă ANPC a făcut o pasiune pentru sectorul avicol din România, făcând controale repetate pe următoarele teme: controlul conținutului de apă în carnea de pui, admiterea sau respingerea unui lot de carne de pui, prezența Salmonella în carnea de pasăre, iar în ultimele zile vopsirea puilor.

Deși UCPR a comunicat cu ANPC și rețelele comerciale, transmițând către ANPC legislația europeană după care producătorii lucrează și pe care o respectă în totalitate, controalele au continuat periclitând situația întregului sector avicol.

Menționăm că la nivelul anului 2023, conform datelor comunicate de INS, cca 28-30% din ceea ce se pune pe piața cărnii de pasăre în România provine din alte state membre sau din import țări terțe (Ucraina). ANPC trebuie să manifeste același interes în tematica de control pentru întreaga piață.

Conform sistemului rapid de alertă, 50% din alertele de Salmonella la nivel european provin din carnea de pasăre livrată de Polonia, iar ponderea importului din Polonia în România este de cca 23% din total importuri. Situația în cazul ouălor de consum este asemănătoare.

De asemenea, constatăm că importurile din Olanda s-au dublat în ultimii 2 ani, Olanda fiind principala importatoare de carne din Ucraina, conform EUROSTAT. Apare astfel suspiciunea că o parte din carnea de pui din Ucraina ajunge în România sub etichetă olandeză, fără ca autoritățile să se sesizeze și să verifice dacă se respectă Reg. 1337/2013, care prevede etichetarea cărnii cu țara de origine.

Având în vedere situația creată, se constată o panică în rândul consumatorilor și o reducere a vânzărilor de carne de pasăre, ceea ce pune în pericol întregul sector avicol.

 

Pentru corecta informare a consumatorilor, UCPR face următoarele precizări:

Salmonella este o bacterie care se găseşte în natură (apă, aer, sol) sub forma a peste 2500 de serotipuri, din care doar două serotipuri (S. Enteritidis şi S. Typhimurium) sunt relevante din punct de vedere al sănătăţii publice. Toate serotipurile de Salmonella sunt termosensibile, se distrug la o temperatură aplicată de 65-70 ºC.

Pentru prevenirea îmbolnăvirii consumatorilor, România ca ţară membră a UE a adoptat Programul integrat de siguranţă alimentară de la fermă la furculiţă pentru Salmonella, promovat prin legislaţie de către UE.

Deşi nu toate serotipurile de Salmonella sunt periculoase pentru om, ci doar cele două menţionate mai sus, în industria avicolă sunt monitorizate permanent toate infecţiile cu Salmonella (în ferme, în abatoare, fabrici de procesare, distribuţie) atât prin controale oficiale cât şi prin autocontroale conform Programului Strategic al ANSVSA. În cazul în care există o suspiciune de contaminare cu Salmonella, fie a păsărilor vii, fie a produselor avicole, se trece la tipizarea Salmonella prin examene complexe şi după tipizare se trece la aplicarea procedurilor specifice, dacă este cazul.

Aplicând procedurile legale, se elimină orice risc de contaminare cu Salmonella patogenă a produselor avicole care se comercializează din fermele avicole.

Responsabilitatea supravegherii și monitorizării pe întregul lanțul de producție, de la fermă la furculiță, revine ANSVSA care monitorizează permanent statusul de sănătate al fermelor de păsări în timpul creșterii, înainte de abatorizare și la abatorizare, în vederea detectării salmonelelor zoonotice în conformitate cu prevederile Reg. 2160/2003.

Procedurile de pregătire și prelevare a probelor în vederea analizelor se fac de către personal specializat în conformitate cu legislația specifică. În caz contrar, probele sunt nerelevante și fără valoare juridică.

În ceea ce privește coloranții utilizați în hrana păsărilor, facem următoarele precizări:

Culoarea pielii puilor, apare prin prezența sau absența a doi pigmenți: melanina și xantofila. În prezența genelor ce permit depunerea ambilor pigmenți, pielea este galben crem-cafenie și fluierele picioarelor sunt verzui, iar în lipsa ambilor pigmenți și pielea și fluierele picioarelor sunt albe. Pigmentul xantofilic singur, face ca pielea și fluierele să fie galbene.

Așadar, culoarea pielii puilor de carne este controlată de o genă care permite depunerea de pigment xantofilic (betacaroten) în dermă și puii vor avea culoarea pielii galbenă.

Majoritatea covârșitoare a puilor de carne, care se cresc în lume și în România, sunt pui cu penaj alb și piele galbenă. Culoarea pielii variază de la un galben foarte puțin intens, la un galben aproape portocaliu, în funcție de materiile prime furajere care se folosesc în hrana puilor. Printre materiile prime furajere bogate în betacaroten enumerăm: porumbul, făina de lucernă, făina de gălbenele, iarba verde în cazul puilor crescuți în aer liber. Utilizarea acestor materii prime în hrana puilor virează culoarea pielii spre un galben mai intens. În ultimul timp au apărut și produse concentrate în betacaroten obținute din plante și autorizate de UE care pot fi: utilizate în hrana puilor și care fac culoarea pielii puilor de un galben mai intensă. De menționat că prin utilizarea acestor materii prime furajere bogate în carotenoizi, se îngălbenește derma și grăsimea puilor. De altfel, carnea puilor este considerată carne albă, dietetică. Menționăm că 50% din grăsimea existentă în carcasă este distribuită în piele și sub piele și 50% în cavitatea abdominală pe viscere și în zona cloacală.

Poziția UCPR, agreată de toți membrii asociației, este de a se folosi doar materii prime furajere bogate în carotenoizi sau aditivi naturali obținuți din plante. UCPR nu agreează utilizarea de substanțe chimice în procesele tehnologice, iar fermierii respectă întru totul legislația europeană.

Pentru corecta informare a opiniei publice UCPR precizează că la nivel european, doar 10% din consumul de carne de pui provine din păsări crescute în tehnologii alternative: aer liber (tradițional), crescute în libertate totală (tradițional), crescuți în semilibertate sau în spații închise (sistem extensiv). Restul de 90% din totalul consumului de carne de pui provin din păsări crescute convențional, în adăpost fără ieșire în aer liber, cu microclimat și furajare controlate. În România, puii crescuți în tehnologii alternative în ferme reprezintă cca 3-4% din totalul producției realizate. Acest lucru se datorează condițiilor climatice din țara noastră și alegerii consumatorilor, mult mai sensibili la preț, acest tip de carne având costuri semnificativ mai ridicate și implicit prețuri de piață mai mari.

ANSVSA aplică un program de verificare a fermelor de creștere a păsărilor, a fabricilor de furaje combinate, prelevează probe de materii prime furajere și furaje finite și nu a comunicat niciodată că s-a identificat folosirea de substanțe chimice pentru colorarea pielii puilor sau a gălbenușului ouălor.

Facem apel la autoritățile abilitate ale statului să-și profesionalizeze controlul pe produse agroalimentare, să respectă propria legislație și legislația europeană, iar comunicarea publică să fie făcută eficient atât în interesul consumatorilor, cât și al fermierilor .

Sectorul avicol din România se află într-un echilibru foarte fragil și foarte ușor de dezechilibrat.

Asigurăm opinia publică, că produsele avicole, realizate în fermele din România, sunt sigure din punct de vedere al sănătății publice, sunt competitive calitativ la nivel european și pot fi consumate de toate categoriile sociale de consumatori.

Prezentul "Comunicat de Presă" a fost aprobat de Adunarea Generală a UCPR în data de 28 martie 2024.

Adunarea Generală UCPR

PREȘEDINTE
Prof. univ. dr. ILIE VAN

 



Despre Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR)

UCPR este o asociație cu caracter profesional, fără scop lucrativ, non-guvernamentală, autonomă, cu personalitate juridică, construită pe criteriul specificului activității de ramură avicolă. Constituită în anul 1993 cu scopul realizării unității organizatorice a crescătorilor de păsări din România, UCPR îndeplinește rolul de liant între agenții economici care activează în domeniul aviculturii, reprezentând și comunicând interesele societăților avicole în relația cu instituțiile statului, precum și în relația cu publicul larg. UCPR nu se implică în relațiile comerciale ale membrilor ei.