Institutul de Cercetări pentru Creşterea Păsărilor şi Animalelor Mici Baloteşti

 

DATE DIN ISTORIA INSTITUTULUI DE CERCETÄ‚RI PENTRU CREÅžTEREA PÄ‚SÄ‚RILOR ÅžI ANIMALELOR MICI BALOTEÅžTI

Cercetarea ÅŸtiinÅ£ifică în domeniul zootehnic are începuturile în a doua jumătate a secolului XIX, în cadrul Catedrei de Zootehnie de la Åžcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău, care îÅŸi are originile în Institutul de Agricultură de la Pantelimon, înfiinÅ£at în anul 1852, cât ÅŸi la Åžcoala Superioară de Medicină Veterinară, înfiinÅ£ată în anul 1856. Cercetările întreprinse în acea perioadă au vizat studiul cantitativ al producÅ£iilor înregistrate în fermele individuale, precum ÅŸi date privind alimentaÅ£ia animalelor.

La iniÅ£iativa Profesorului universitar Alexandru Locusteanu, în anul 1864, a luat fiinţă, pentru prima dată în lume, un INSTITUT ZOOTEHNIC. Acesta nu a avut o viaţă lungă, fiind desfiinÅ£at în anul 1900. TotuÅŸi, ulterior, în urma insistenÅ£elor unui alt  mare cercetător, Profesorul Nicolae Filip, Institutul Zootehnic este reînfiinÅ£at sub coordonarea Ministerului Agriculturii. Profesorul Nicolae Filip a fost, de altfel, ÅŸi unul dintre directorii institutului. 

În nota de fundamentare a fost specificat că formarea specia­liÅŸtilor în domeniul zootehnic poate duce la îmbunătăţirea performanÅ£elor productive ale animalelor.

Concomitent cu înfiinÅ£area ÅŸi dezvoltarea cerce­tă­rilor în domeniul zootehnic a apărut ÅŸi cadrul legislativ al activităţii în acest domeniu. În anul 1926, s-a votat Legea creÅŸterii, ameliorării ÅŸi producÅ£iei, a sănătăţii animalelor. Rol important în apariÅ£ia acestei legi l-a avut Profesorul Gh. K. Constantinescu, fondatorul INSTITUTULUI NAÅ¢IONAL ZOOTEHNIC. După înfiinÅ£are, Institutul a funcÅ£ionat în cadrul Facultăţii de Medicină Veterinară, în curtea căreia, în anul 1930, a fost construită clădirea noului institut, cu laboratoare moderne ÅŸi bine dotate pentru perioada respectivă.

Pe lângă studierea animalelor din punct de vedere zootehnic, Institutul Zootehnic avea ca obiectiv ÅŸi formarea de specialiÅŸti în domeniul zootehniei, iar absolvenÅ£ilor Facultăţii de Medicină Veterinară, specializarea pe baze ÅŸtiinÅ£ifice în creÈ™terea animalelor.

Institutul Zootehnic era sub coordonarea Facultăţii de Medicină Veterinară, iar decanul facultăţii era unul dintre directorii institutului. Astfel, Profesorul Paul Rigler, decanul Facultăţii de Medicină Veterinară, făcea parte din conducerea Institutului Zootehnic, alături de eminentul Profesor de zootehnie, Gh. K. Constantinescu.

În anul 1931 s-a luat hotărârea ca, sub coordonarea Institutului Zootehnic, să se înfiinÅ£eze câte o StaÅ£iune Experimentală în fiecare regiune a ţării, adică în Ardeal, Moldova, Muntenia ÅŸi Dobrogea.

Institutul NaÅ£ional Zootehnic îÅŸi desfăşura activi­tatea în 3 secÅ£ii, ÅŸi anume:
- SecÅ£ia de Biologie, condusă de Prof. Gh. K. Constantinescu, din care mai făcea parte ÅŸi Prof. Alexandru Mauch, fondatorul cercetărilor în domeniul avicol;
- SecÅ£ia de Igienă, condusă de Prof. Alexandru Vechiu; 
- Secţia de Selecţie şi Propagandă, condusă de Prof. Dumitru Contescu.

Încă din anul 1935, activitatea de cercetare zootehnică se desfăşura ÅŸi în cadrul SecÅ£iei de CreÅŸterea Animalelor a Institutului de Cercetări Agricole a României (I.C.A.R.), secÅ£ie condusă de Prof. Constantin Băicoianu.

În perioada 1948-1949, odată cu reorganizarea activităţii de cercetare în domeniul zootehnic, secÅ£ia de zootehnie, din cadrul I.C.A.R., a fost asimilată în cadrul Institutului Zootehnic, care ÅŸi-a schimbat denumirea în INSTITUTUL CENTRAL ZOOTEHNIC (I.C.Z.)

Activitatea de cercetare s-a desfăşurat în StaÅ£iuni de Cercetare, înfiinÅ£ate pe teritoriul ţării. La păsări, cercetări deosebit de importante s-au desfăşurat în StaÅ£iunile: Băneasa, RuÅŸeÅ£u, BonÅ£ida ÅŸi BraÅŸov.

Putem afirma că încă de la începutul existenÅ£ei Institutului Zootehnic au existat preocupări privind cercetarea în domeniul păsărilor. Astfel, Prof. Alexandru Locusteanu, în anul 1895, are meritul că, pe lângă înfiinÅ£area primului Institut de Cercetări Zootehnice din lume, a înfiinÅ£at ÅŸi prima fermă avicolă cu scop de cercetare, în care să îÅŸi desfăşoare activitatea studenÅ£ii de la Facultatea de Medicină Veterinară. Ferma era plasată în curtea facultăţii.

În cadrul StaÅ£iunii de Cercetare RuÅŸeÅ£u s-au desfă­ÅŸurat cercetări pe găini, curci ÅŸi raÅ£e, remarcându-se lucrările întreprinse de Ing. Victor Vizitiu ÅŸi Dr. Mihail Åžtefănescu. De asemenea, la StaÅ£iunea Băneasa au efectuat cercetări importante Ing. Ioan Pop ÅŸi Ing. Viorica Dinu.

Anul 1970 a adus transformări profunde în domeniul cercetării zootehnice, odată cu înfiinÅ£area staÅ£iunilor ÅŸi institutelor de ramură. Au fost înfiinÅ£ate următoarele: 
- Institutul de Cercetări pentru CreÅŸterea Bovinelor BaloteÅŸti – director Prof. Vasile TemiÅŸan;
- Institutul de Cercetări pentru NutriÅ£ia Animalelor BaloteÅŸti – director Ing. Constantin Damian;
- StaÅ£iunea Centrală de Cercetări pentru CreÅŸterea Porcinelor PeriÅŸ – director Prof. Ion Dinu;
- StaÅ£iunea Centrală de Cercetări pentru CreÅŸterea Ovinelor Palas – director Dr. Savu Timaru;
- StaÅ£iunea Centrală de Cercetări Avicole BaloteÅŸti – director Dr. Mihail Åžtefănescu, ulterior s-a numit StaÅ£iunea Centrală de Cercetări Avicole Corbeanca.
 

STAÅ¢IUNEA CENTRALÄ‚ DE CERCETÄ‚RI AVICOLE CORBEANCA

În anul 1970, StaÅ£iunea a luat fiinţă prin construirea ÅŸi punerea în funcÅ£iune a noului sediu, situat la intrarea în Săftica, pe Åžoseaua BucureÈ™ti-PloieÈ™ti, comuna BaloteÅŸti (Ferma 1). StaÅ£iunea dispunea de un sediu central, unde se găseau laboratoarele de cercetare ÅŸi sectorul administrativ. Lângă sediul central, în spatele acestuia, se găsea ferma de cercetare care dispunea de 24 de hale, echipate cu utilaje specifice  halelor de păsări (hrănire, adăpare, încălzire ÅŸi ventilaÅ£ie) pentru cercetare la sol ÅŸi baterie.

Capacitatea fermei: tineret 35.000 capete; găini adulte 42.000 capete; bibilici 4.000 capete; prepeliţe 2.500 capete.
Ferma dispunea de o staţie de incubaţie proprie, destinată exclusiv lucrărilor de cercetare.
Popularea fermei se făcea prin circuit închis, respectând principiul „totul plin, totul gol” pe sectoare. 

Laboratoarele de cercetare erau:
- Laboratorul de Ameliorare pentru Rase UÅŸoare, coordonat de Ing. Alexandru Mărăndici,  având colaboratori pe  Ing. Clemansa Ardelean, Dr. Mihai Panait;
- Laboratorul de Ameliorare Rase Grele, coordonat de Dr. Mihail Åžtefănescu, împreună cu colaboratorii:  Dr.Theodor Ursu, Ing. Grigore Muscalu ÅŸi Dr. Åžtefan Marcu;
- Laboratorul de CreÅŸterea ÅŸi Ameliorarea Curcilor, coordonat de Dr. Theodor Edu;
- Laboratorul de Tehnologie, coordonat de Ing. Ioan Pop, colaboratori: Ing Ioan Chiornită, Ing. Paul Dobrescu şi Ing. Victor Vizitiu;
- Laboratorul de Nutriţie şi Studiul Produselor, coordonat de Ing. Rica Grunberg, colaboratori: biolog Ana Bianu, Dr. Alexandra Meica şi Dr. Mariana Ioniţă;
- Laboratorul de Reproducţie, coordonat de Dr. Petru Bunaciu, colaboratori: biochimist Anca Dinischiotu, biolog Maria Bunaciu, Dr. Paul Fălcescu şi Dr. Nicolae Dojană;
- Laboratorul de Fiziologie, coordonat de Dr. Virginia Mateescu, colaborator biolog Mihaela Mitran;
- Laboratorul de Citogenetică ÅŸi Grupe Sanguine, coor­donat de Dr. Ilie GavrileÅ£, colaboratori: bio­log Alexandra Cureu, Dr. Constantin Popescu. Labo­ratorul, în decursul timpului, s-a unificat cu laboratorul de fiziologie, tematica axându-se în special pe lucrări de citogenetică.

IniÅ£ial, lucrările de ameliorare s-au axat în principal pe ameliorarea liniilor de găini uÅŸoare importate din Japonia ÅŸi a programelor de hibridare a acestora.

Domeniul tehnologic a vizat studierea luminii şi a miroclimatului asupra parametrilor de producţie la păsări.

Cercetări deosebit de interesante s-au efectuat privind studierea diferitelor sisteme de creÅŸtere. Plat­forma tehnologică a saÅ£iunii permitea studierea creÅŸterii păsărilor la sol ÅŸi baterie, urmărirea densităţii optime în diferite sisteme de creÅŸtere, precum ÅŸi comportamentul păsărilor în baterie în funcÅ£ie de densitate.

Cercetările de nutriÅ£ie ÅŸi studiul produselor au vizat stabilirea diferitelor reÅ£ete furajere în funcÅ£ie de categoria de păsări, cât ÅŸi influenÅ£a structurii raÅ£iei asupra calităţii carcaselor la puii broiler. S-a urmărit îmbogăţirea ouălor în carotenoizi, prin adăugarea unor suplimente în raÅ£ii, îmbunătăţind ÅŸi culoarea gălbenuÅŸului.

În domeniul reproducÅ£iei păsărilor, cercetările au vizat îmbunătăţirea performanÅ£elor de reproducÅ£ie prin folosirea tehnologiilor moderne. S-a cercetat ÅŸi implementat în marile unităţi însămânÅ£area artificială pe specii. S-a pus la punct tehnologia însămânţărilor artificiale la păsările crescute în baterii, au fost sintetizaÅ£i primii diluanÅ£i pentru materialul seminal de pasăre, pe baza studierii compoziÅ£iei chimice a acestuia, în funcÅ£ie de specie. Pentru prima dată în lume s-a demonstrat că spermatozoidul de pasăre foloseÅŸte ca suport energetic un aminoacid, anume acidul glutamic, ÅŸi nu fructoza, ca în cazul spermatozoidului mamiferelor. Această ipoteză a fost acceptată de lumea ÅŸtiinÅ£ifică la Congresul Mondial de Avicultură de la Amsterdam, Olanda, în 1992.

În domeniul fiziologiei s-a studiat metabolismul păsărilor în funcÅ£ie de aportul energetic al raÅ£iei, în funcÅ£ie de liniile existente în cadrul StaÅ£iunii. Aceste cercetări au fost începute în cadrul I.C.Z. de către Dr. Pimen Stavar ÅŸi continuate cu succes de Dr. Virginia Mateescu. Studiile au continuat cu cercetări în domeniul citogeneticii, fiind primele cercetări din Å£ara noastră în acest domeniu la păsări. Studiile au dus la stabilirea unei metode de studiere a cromozomilor din pulpa penei de pasăre prin bandare, metoda folosită pentru primă dată în lume ÅŸi prezentată cu mare succes la Congresul Mondial de Avicultură de la Rio de Janeiro, Brazilia.

Printr-o muncă deosebit de asiduă în studiul grupelor sanguine, s-a folosit metoda electroforezei sângelui în vederea stabilirii purităţii liniilor de păsări importate. Rezultatele obÅ£inute au fost publicate în reviste de specialitate ÅŸi Analele StaÅ£iunii. Multe dintre lucrările efectuate în domeniul ameliorării păsărilor au fost finalizate prin hibrizi difuzaÅ£i în marile întreprinderi avicole. Tehnologiile obÅ£inute s-au aplicat pe scară largă, existând protocoale de aplicare în fermele de producÅ£ie.

Anul 1975 a adus o nouă organizare a StaÅ£iunii BaloteÅŸti, unitatea primind în subordine, de la Depar­tamentul de Stat, fermele 4 ÅŸi 5 de la TâncăbeÅŸti. Această dotare cu noi spaÅ£ii a permis lărgirea bazei de cercetare, aÅŸa încât s-au extins cercetările la noi specii de păsări. 

S-au întreprins cercetări ÅŸi la palmipede, specie pe care nu se lucrase până atunci în cadrul institutului. Nucleul de raÅ£e a fost adus de la SEZ RuÅŸeÅ£u , precum ÅŸi Curca Bronzată ÅŸi Curca Albă de Beltzville. Ulterior, s-au mai adus 2 linii de curci albe de la Avicola Bacău. Cercetările au fost extinse pe noi specii: prepeliÅ£e ÅŸi bibilici. Responsabilitatea programului a fost încre­dinÅ£ată doctorului T. Edu. Programul de cercetare pentru curci s-a dezvoltat până în anul 1979, când a fost mutat la Institutul Cartofului BraÅŸov, împreună cu efectivele aflate în programul de selecÅ£ie.

Programul de cercetare pentru raÅ£e a continuat în vederea obÅ£inerii de hibrizi între raÅ£a Peking ÅŸi Cambell, utilizând ca metodă de reproducÅ£ie însămânÅ£area artifi­cială. Cercetările de reproducÅ£ie s-au finalizat prin stabi­lirea unei metode de însămânÅ£are artificială la palmipede, metodă folosită pentru primă dată în Å£ara noastră.

Pe baza studiilor biochimice a materialului seminal s-au sintetizat diluanÅ£i specifici. În final s-a elaborat o tehnologie de reproducÅ£ie care să permită împerecherea celor două rase, care, în mod natural, nu se împerechează. Metoda a fost extinsă în unităţile de producÅ£ie, în fermele de palmipede specializate în scopul obÅ£inerii de hibrizi pentru ficat gras.

Anul 1981 a produs din nou schimbări în activitatea de cercetare în toate institutele de cercetări zootehnice, după vizita fulger a lui Nicolae CeauÅŸescu din 22 aprilie. Vizita a fost organizată de pe o zi pe alta, după o noapte de pregătiri, pentru a putea primi pe Åžeful Statului. A doua zi, CeauÅŸescu, împreună cu Ministrul Agriculturii, Angelo Miculescu, ÅŸi Ing. Stan Târlea, director general al Centralei Avicole, au vizitat institutul. Angelo Miculescu a informat că institutul dispune de efective de selecÅ£ie puÅ£ine, care, deÅŸi sunt valoroase, nu pot asigura popularea marilor ferme avicole existente. După câteva zile s-a procedat la schimbarea directorului Dr. Mihail Åžtefănescu cu Ing. Grigore Muscalu, specialist format în străinătate, cu o bună pregătire profesională în ameliorarea păsărilor ÅŸi un organizator de excepÅ£ie. De altfel, de numele lui este legată întreaga muncă de selecÅ£ie la găini rase grele în Å£ara noastră. A construit din temelii ferme de selecÅ£ie ÅŸi a format cadre necesare muncii de selecÅ£ie ÅŸi ameliorare în Avicola TărtăşeÅŸti, ulterior Centrul de SelecÅ£ie ÅŸi Ameliorare rase grele din Centrala Avicolă.  Denumirea StaÅ£iunii s-a schimbat în acelaÅŸi an ÅŸi a devenit INSTITUTUL DE CERCETARE ÅžI PRODUCÅ¢IE PENTRU PÄ‚SÄ‚RI ÅžI ANIMALE MICI BALOTEÅžTI (I.C.P.P.A.M.).

Odată cu schimbarea denumirii s-au schimbat ÅŸi direcÅ£iile de cercetare din cadrul institutului. Institutul a fost orientat să răspundă nevoilor de producÅ£ie ale Centralei Avicole. De altfel de la nivel central s-a cerut reorientarea tuturor institutelor, punându-se accent pe valorificarea cercetărilor, prin aplicarea lor în producÅ£ie. Toate institutele zootehnice au fost obligate să dezvolte un sector de producÅ£ie care să asigure finanÅ£area acti­vi­tăţii de cercetare. 

Institutul a fost reorganizat, a dispus de mai mulÅ£i bani, s-a lărgit baza de cecetare prin dotarea laboratoarelor, iar personalul de cercetare a fost sprijinit să efectueze vizite de documentare în străinătate. Direc­torul institutului, Ing. Grigore Muscalu, a preluat conducerea programului de ameliorare la găini rase grele. Viziunea sa privind direcÅ£iile de ameliorare au dus la obÅ£inerea unor performanÅ£e deosebite în marea producÅ£ie. Pentru a putea desfăşura în bune condiÅ£ii pro­gramul, a construit o nouă bază de cercetare, formată din 18 hale ÅŸi o staÅ£ie de incubaÅ£ie modernă (fermele 2 ÅŸi 3). Scopul construirii acestei noi platforme de cer­ce­tare a fost acela de a putea face reproducÅ£ia raselor grele la nivel de părinÅ£i ÅŸi bunici, în vederea producerii materialului biologic, necesar fermelor de producÅ£ie din Å£ară.

Capacitatea fermei era de 51.000 capete tineret È™i de 62.000 capete adult. ProducÅ£ia de ouă obÅ£inută de la adulte se valorifica prin staÅ£ia de incubaÅ£ie proprie, pentru repopularea fermelor de reproducÅ£ie din Å£ară, cu pui de o zi. În medie se difuzau un milion pui de o zi pe an. ProducÅ£ia maximă de pui difuzaÅ£i a fost de 14 milioane /an.

Diferitele combinaÅ£ii se testau în institut sub as­pectul sporului în greutate ÅŸi al consumului specific. Carcasele erau analizate sub aspect calitativ de către cercetătorii din cadrul Laboratorului de Studiu al Calităţii Produselor.

Pentru a uÅŸura munca cercetătorilor a fost construit la Chitila un abator, unde se examinau loturile experimentale, aflate în programul de testare.

Titulatura Institutului cuprinde ÅŸi Animale Mici, ceea ce demonstrează că au existat ÅŸi preocupări noi.  Astfel s-au abordat cercetări în domeniul creÅŸterii iepurilor. S-a constituit o bază de cercetare (ferma 6),  formată din 2 module a 4 hale cu o capacitate de 1000 de iepuri/hală. IniÅ£ial au fost importate 4 linii pure, ce urmau să fie folosite în programele de hibridare ÅŸi ameliorare. Pe lângă programele de  ameliorare s-au desfăşurat cercetări tehnologice privind studierea microclimatului în halele de iepuri. Responsabilitatea cercetărilor a fost încredinÅ£ată următorilor cercetători: Dr. Iuliana Câmpeanu, Ing. Felicia Pană ÅŸi Dr. Nicolae Drăgan.

Cercetările de reproducÅ£ie au vizat folosirea însămânţărilor artificiale ÅŸi inducerea ovulaÅ£iei la iepu­roaică. Lucrările de nutriÅ£ie au avut drept scop stabilirea raportului optim de celuloză-proteină în funcÅ£ie de vârstă.

Activitatea de cercetare s-a concretizat pe lângă livrarea de material biologic de bună calitate ÅŸi în lucrări de cercetare publicate atât în Analele Institutului, cât ÅŸi în diverse reviste de specialitate, congrese europene ÅŸi mondiale. În ultimii 15 ani ai existenÅ£ei institutului, cercetătorii au participat cu lucrări ÅŸtiinÅ£ifice la toate congresele europene ÅŸi mondiale, făcându-se remarcaÅ£i ÅŸi apreciaÅ£i, fiind citaÅ£i în lucrările de specialitate apărute ulterior. La Congresul de Avicultură de la Amsterdam, din 1992, Dr. P. Bunaciu a fost ales membru plin al Comitetului European – Comisia 6 „ReproducÅ£ie”.

În perioada 1971-1989 au fost editate 6 volume de lucrări ÅŸtiinÅ£ifice, apărute la început ca „Analele Institutului”, apoi s-au numit „Lucrările ÅŸtiinÅ£ifice ale ICPPAM”, în care au fost publicate un număr de 165 lucrări ÅŸtiinÅ£ifice, totalizând 1722 pagini. La aceste lucrări se adaugă lucrările susÅ£inute ÅŸi publicate la diverse simpozioane ÅŸi congrese din Å£ară ÅŸi străinătate.

Cercetătorii institutului au fost prezenÅ£i cu lucrări în reviste de specialitate, cum ar fi „Revista de Zootehnie ÅŸi Medicină Veterinară”. De la începutul anilor 1980 până în 1989, lucrările de cercetare realizate în cadrul institutului se finalizau cu rapoarte de cercetare, care cuprindeau tehnologii ce se puteau aplica în marea producÅ£ie. Institutul se poate mândri că Centrala Avicolă a aplicat cu succes tehnologiile ÅŸi recomandările făcute de cercetătorii institutului. Materialul biologic deosebit de valoros era apreciat ÅŸi solicitat atât de marile unităţi crescătoare de păsări, cât ÅŸi de micii crescători.

Institutul dispunea de o colecÅ£ie de rase pure, care cu o deosebită atenÅ£ie erau menÅ£inute într-o genotecă foarte valoroasă, care a fost distrusă odată cu desfiinÅ£area institutului în anul 2004.

După anul 1989, odată cu desfiinÅ£area Centralei Avicole, institutul a fost tratat ca societate comercială,  deÅŸi Hotărârile de Guvern 1284/08.10.1990 ÅŸi 100/1991 precizau că institutul îÅŸi va păstra statutul de cercetare.

Prin Hotărârea de Guvern 125/1990, institutului i-a fost trasat ca obiectiv de activitate principal să execute cercetare tehnologică pentru păsări ÅŸi animale mici, să execute lucrări de ameliorare ÅŸi selecÅ£ie, lucrări cu obiectiv principal aplicarea rezultatelor în producÅ£ie ÅŸi sprijinirea unităţilor de producÅ£ie cu material biologic ÅŸi tehnologie.

Odată cu prăbuÅŸirea aviculturii româneÅŸti ÅŸi desfiinÅ£area a 40 de unităţi avicole din cele 47 mari unităţi existente în 1989, s-a redus ÅŸi cerinÅ£a de material biologic, reprezentată de pui de o zi livraÅ£i, aceasta con­stituind principala activitate economică ÅŸi  sursa de venit pentru institut. Dacă în 1989, institutul livra unităţilor de producÅ£ie 14 milioane de pui, în anul 2001, institutul a livrat 2 milioane, ceea ce a însemnat o reducere de 7 ori a veniturilor. Trebuie menÅ£ionat că în această perioadă cheltuielile cu întreÅ£inerea efectivelor de cercetare erau foarte mari, determinate în principal de scumpirea furajelor ÅŸi a energiei. Acestea au determinat intrarea în criză economico-financiară. 

Baza materială  a institutului în momentul desfiinţării era reprezentată de: 6 ferme; o fabrică de nutreÅ£uri combinate; 1 abator; 2 staÅ£ii de incubaÅ£ie; laboratoare de cercetare fundamentală de: genetică, ameliorare, tehnologie, nutriÅ£ie, fiziologie, ÅŸi reproducÅ£ie; suprafaÅ£a de teren de 122,5 ha de care dispunea institutul, situat în perimetrul lacurilor Săftica, TâncăbeÅŸti, Chitila ÅŸi pădurea ScroviÈ™tea. 

În momentul desfiinţării, institutul dispunea de următoarele efective: 18 linii păsări rase de carne; 12 linii păsări rase uÅŸoare; 1 populaÅ£ie selecÅ£ionată de prepeliÅ£e; 1 populaÅ£ie selecÅ£ionată de bibilici; hibrizi selecÅ£ionaÅ£i pentru calitatea deosebită a cărnii ÅŸi capacitatea de a se adapta normelor de creÈ™tere ecologică, fără ingrediente sintetice, obÅ£inând performanÅ£e deosebite de producÅ£ie.

Pe baza cercetărilor întreprinse, pe lângă lucrările ÅŸtiinÅ£ifice elaborate ÅŸi publicate, în reviste din Å£ară ÅŸi străinătate, au fost brevetate 19 invenÅ£ii ÅŸi inovaÅ£ii, ÅŸi omologate 14 linii de păsări ÅŸi iepuri.

Exemplare de păsări din patrimoniul genetic al ICPPAM BaloteÅŸti au obÅ£inut mai multe titluri de campioni naÅ£ionali. 

Graba cu care s-a făcut privatizarea a distrus, din punct de vedere ÅŸtiinÅ£ific, truda ÅŸi rezultatele multor generaÅ£ii de cercetători, care au desfăşurat activităţi în domeniul aviculturii româneÅŸti. 

În loc de concluzii, se impune întrebarea firească: cine a avut interesul să distrugă o asemenea valoare naÅ£ională, atât din punct de vedere ÅŸtiinÅ£ific, cât ÅŸi un valoros centru de formare a specialiÅŸtilor atât pentru activitatea de cecetare cât ÅŸi pentru producÅ£ie, prin participarea studenÅ£ilor de la Facultatea de Medicină Veterinară ÅŸi Zootehnie în pregătirea profesională?