BUNĂSTAREA SUPERIOARĂ A PĂSĂRILOR

BUNĂSTAREA SUPERIOARĂ A PĂSĂRILOR

Bunăstarea superioară a păsărilor, obiectiv esențial al României în domeniul producției avicole

Intervenția Bunăstarea animalelor vizează stimularea aplicării unor standarde superioare de bunăstare a animalelor în fermele de păsări, care depășesc standardele minime obligatorii, răspunzând nevoilor privind siguranța alimentară şi asigurarea calității produselor alimentare prin îmbunătățirea sănătății animalelor în urma adaptării condițiilor de hrănire, adăpare şi adăpostire a acestora. Prin aceasta se garantează asigurarea sănătății populației, răspunzându-se interesului consumatorilor pentru produse provenite din carne de porc şi pasăre crescute în condiții superioare de bunăstare, pe fondul preferinței actuale a acestora pentru o calitate superioară a acestor produse.

În România, sprijinul privind bunăstarea animalelor a fost introdus în PNDR 2007-2013 prin Măsura 215 – Plăți privind bunăstarea animalelor și în PNDR 2014-2020 prin Măsura 14 din anul 2018, iar în prezent în PNS 2023 – 2027 prin Masura DR 06.

Urmare a sprijinului financiar acordat din fonduri FEADR a crescut ponderea exploatațiilor comerciale care aplică în prezent standarde superioare de bunăstare a animalelor la 84% în sectorul avicol.

Asigurarea condițiilor superioare de bunăstare în România s-a realizat la păsări (categoria pui de carne, pui de curcă, găini de reproducție rase grele și găini ouătoare).

Impactul asupra sănătății și bunăstării animalelor ca urmare a aplicării unor standarde superioare de bunăstare se referă la aspecte care vizează reducerea incidenței bolilor și a mortalității în ferme, scăderea incidenței luptei pentru hrană corelată cu reducerea cazurilor de comportament anormal și a leziunilor traumatice, scăderea incidenței folosirii medicamentelor, vaccinărilor și a altor tipuri de medicații, fapt care conduce implicit în final la îmbunătățirea performanțelor de producție și reproducție, la îmbunătățirea siguranței alimentare și sănătății publice, dar și la îmbunătățirea factorilor de mediu (rezultată în urma reducerii poluării apelor și a emisiilor de gaze).

Începând cu anul 2012 de când s-au implementat angajamente de asigurare a condițiilor superioare de bunăstare la păsări s-a constatat că standardele superioare de bunăstare constituie factorul determinant al impactului asupra sănătății și bunăstării animalelor în condițiile în care sunt asigurate aceeași calitate a furajelor și aceleași tehnologii de creștere și exploatare ca și în cazul asigurării condițiilor minime de bunăstare în exploatațiile care aplică practicile convenționale. Aceste constatări sunt susținute de analizele realizate de Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor care au ținut cont și de rasă, hibrid și scheme de vaccinare și tratamente aplicate animalelor crescute și exploatate în condiții superioare de bunăstare.

Creșterea spațiului alocat disponibil fiecărei păsări cu 15% conferă condiţii de bunăstare mărite, prin reducerea stresului de coabitare. Astfel, crește frontul de furajare, se face mai ușor accesul la adăpători şi se micșorează stresul produs în perioada de odihnă. Este cunoscut faptul că, în afară de furajare, la care efectivele din hală/boxă/cușcă participă simultan, celelalte acțiuni fiziologice (adăpare, defecare, odihnă, ouat) sunt dispersate în restul perioadei unei zile și sunt activități independente ale păsărilor pentru care au nevoie de spațiu. Reducerea densității păsărilor pe suprafața de cazare conduce la reducerea emisiilor de gaze în atmosferă, reducerea cantităților de dejecții și a apelor uzate ce se prelucrează în vederea împrăștierii pe teren sau deversării, reducerea consumului de furaje. Prin reducerea densității se îmbunătățește calitatea așternutului şi sănătatea picioarelor. De asemenea, se reduc rănirile corporale în timpul creșterii.

Pentru asigurarea constantelor fiziologice alături de condițiile optime de adăpare, furajare, creștere și transport, este necesar ca efectivele de păsări să aibă asigurat un microclimat corespunzător parametrilor stabiliți de normele de bunăstare a păsărilor, fapt care conduce la reducerea nivelului noxelor din halele de păsări. Reducerea nivelului noxelor cu 30% față de nivelul minim obligatoriu prin menținerea microclimatului în limite optime, fără variații care afectează cel mai mult păsările, scade foarte mult riscul de îmbolnăvire a păsărilor, le crește imunitatea și li se îmbunătățește starea generală. Urmare, scade foarte mult cantitatea de medicamente (inclusiv antibiotice) necesare tratamentelor animalelor, scade cantitatea de apă consumată, ceea ce se reflectă direct în calitatea dejecțiilor și apelor uzate eliminate din fermă.

De asemenea pe lângă spațiul mărit de care vor beneficia păsările populate la densitate redusă vor consuma un aer cu noxe reduse ca urmare a funcționării ventilației la nivelul corespunzător cerinței minime de densitate iar combinarea subpachetului de densitate cu subpachetul de reducere a noxelor cu 30 % va conduce de fapt la asigurarea unui aer cu noxe reduse peste valoarea cerinței superioare ceea ce va amplifica efectul benefic al reducerii noxelor la toate categoriile de păsărilor.

Studiul realizat de ANSVSA în fermele de păsări unde s-a redus densitatea păsărilor cu 10% și cu 15% față de densitatea rezultată din aplicarea cerințelor minime obligatorii privind suprafața minimă alocată pentru fiecare categorie de păsări a arătat o îmbunătățire a comportamentului păsărilor, reducerea ratei de mortalitate la puii de carne de la 3,63% în anul 2017(angajamente de creștere a spațiului alocat de 10%) la 3,19% după perioada 2018-2020, găinile de reproducție de la 6% la 4,4% după perioada 2019-2020, găini ouătoare de la 0,5%/lună la 0,22%/lună după 2018-2020 (în acestă perioada doar 14% din efectivul total a beneficiat de creștere cu 10% a spațiului de cazare, restul de 86% au beneficiat de 15% creștere a spațiului de cazare) față de 2017.

De asemenea, aplicarea cerințelor superioare de bunăstare a arătat reducerea incidenței ratei de îmbolnăvire a păsărilor din efectiv, reducerea până la eliminarea administrării de produse antibiotice la puii de carne și la găinile ouătoare, și s-a înregistrat o creștere a procentului de ouat la găinile ouătoare și menținerea acestuia în platou o perioadă mai mare, contribuind la creșterea numărului de ouă obținute pe cap de găină/an și reducerea numărului de ouă de categoria B de la 8% în anul 2017 la 5% după perioada 2018-2020. În fermele de păsări în care noxele au fost reduse până la un nivel de maximum 14 ppm amoniac (NH3) față de 20 ppm studiul ANSVSA a arătat o scădere a ratei îmbolnăvirilor la efectivul de păsări, în special a afecțiunilor pulmonare, acest lucru determinând reducerea până la eliminarea administrării de produse antibiotice la puii de carne și la găinile ouătoare iar la puii de curcă consumul de medicamente s-a redus cu 30% pe perioada 2018-2020 fată de cea dinaintea anului 2017.

Aplicarea măsurii de bunăstare a animalelor a avut un impact direct și asupra consumatorilor, reflectându-se în creșterea consumului produselor de carne pasăre și ouă de către populație (în condițiile în care 95% din carnea de pasăre livrată pe piață provine de la animale crescute în condiții superioare de bunăstare).

Susținerea unor standarde superioare de bunăstare a păsărilor în perioadele anterioare de programare a dus la îmbunătățirea mediului și a spațiului rural prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pulberi și amoniac din hale de exploatare a păsărilor, cu impact pozitiv asupra comunităților locale din proximitate.

Prin Intervenția Bunăstarea animalelor, România alege să promoveze încurajarea în continuare a fermierilor cu scopul adoptării la scară largă a unor standarde ridicate de bunăstare a animalelor, garantându-se astfel păstrarea caracteristicilor și creșterea calității produselor alimentare, care prin depășirea semnificativă a standardelor comerciale minime aplicabile produselor de larg consum contribuie consistent la sănătatea publică, sănătatea animalelor, bunăstarea animalelor şi la protecția mediului. Producția agricolă de calitate este dependentă de adoptarea acestor standarde ridicate de bunăstare a animalelor de către fermierii care se angajează pe baze voluntare să desfășoare operațiuni constând în mai multe angajamente în favoarea bunăstării animalelor.

Standardele superioare de bunăstare în fermele de păsări sunt direct legate de tehnologiile aplicate în ferme și îmbunătățesc starea de sănătate a animalelor, reduc consumul de medicamente, iar în secundar influențează pozitiv indicatorii tehnici și performanțele în creșterea și reproducția păsărilor, contribuind direct la calitatea și siguranța alimentelor, toate acestea cu impact pozitiv asupra sănătății publice. În același timp, susținerea unor standarde superioare de bunăstare a păsărilor conduce la îmbunătățirea mediului și a spațiului rural prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pulberi și amoniac din hale de exploatare a păsărilor. Reducerea stresului la animalele care beneficiază de condiții superioare de bunăstare a condus la diminuarea sau eliminarea unor factori ce afectează atât sănătatea, cât și performanțele productive (spor zilnic mediu, rata de conversie a furajelor, rata de reproducție, rata îmbolnăvirilor și cea a mortalității, etc.) ale păsărilor, ceea ce indică faptul că asigurarea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor asigură o stare generală de bine acestora. Concomitent cu performanțele de producție ridicate s-au obținut rezultate deosebite în ceea ce privește ameliorarea caracterelor care influențează procentul de carne în carcasă și stratul de grăsime, ceea ce de asemenea indică îmbunătățirea în ansamblu a calității vieții animalelor care beneficiază de condiții superioare de bunăstare.

În secundar, aplicarea standardelor superioare de bunăstare a animalelor va contribui la reducerea emisiilor din sectorul de creștere a animalelor și la îmbunătățirea factorilor de mediu (în special prin reducerea gradului de poluare a apelor și solului).

Așadar, continuarea eforturilor de încurajare a aplicării standardelor superioare de bunăstare a animalelor este atât o obligație a Statelor Membre stipulată de art. 13 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), dar și o nevoie esențială pentru asigurarea siguranței și securității alimentare pentru cetățenii Uniunii Europene.

În acest sens, în cadrul Intervenției Bunăstarea animalelor a PNS 2023-2027, România optează pentru încurajarea aplicării standardelor superioare de bunăstare a păsărilor prin Masura DR 06.

Angajamentul Măsurii DR 06, pentru puiul de carne, constă în:

A) Scăderea densității la păsări prin extragerea (eliminarea) unui număr suficient de animale, astfel încât spațiul alocat disponibil fiecărui animal rămas să crească cu cel puţin 15%, față de densitatea rezultată din aplicarea cerințelor minime obligatorii, astfel:

Reducerea densităţii păsărilor cu 15 % faţă de densitatea rezultată din aplicarea cerinţelor minime obligatorii privind suprafaţa minimă alocată pentru fiecare categorie de păsări

Indicator pentru cerinţa minimă obligatorie

Indicator pentru cerinţa superioară

Suprafaţă disponibilă pui de carne:
- situaţia I: 33 kg/m2
- situaţia II: 39 kg/m2
- situaţia III: 42 kg/m2

Suprafaţă disponibilă pui de carne:
- pui de carne – 28,69 kg/m2
- pui de carne – 33,91 kg/m2
- pui de carne – 36,52 kg/m2


B) Reducerea noxelor cu 30% față de nivelul minim obligatoriu prin menținerea în limite optime a parametrilor de microclimat
Angajamentul constă în monitorizarea zilnică de către beneficiar a nivelului noxelor pentru ca acestea să nu depășească următoarele valori:
1) Maximum 14 ppm amoniac (NH3)
2) Maximum 2100 ppm CO2

Reducerea noxelor cu 30 % față de nivelul minim obligatoriu prin menținerea in limite optime a parametrilor de microclimat

Indicator pentru cerinţa minimă obligatorie 

Indicator pentru cerinţa superioară

Nivelul noxelor din adăpost:
- 20 ppm amoniac (NH3)
- 3000 ppm dioxid de carbon (CO2)

Nivelul noxelor din:
- 14 ppm amoniac (NH3)
- 2100 ppm dioxid de carbon (CO2)